🔼Sunt total afabilă cu omul care a uitat de unde a plecat. Spaima de a fi părăsit, doar conștiința necordială ți-o dă. Calitatea pornește din toată inima; un vis numărat printre stele...
Amintiri fugare despre detensionarea memoriilor...un act de teribilism lăuntric. Orizonturile unei nopți de vară: un idiș al unei singure iubiri. Zboară mereu acolo unde inima îți cere!
Există o inteligență a privirilor ațintite asupra ta, adeseori, atunci când devii actantul unei povestiri în ramă (în întreaga viață). Dacă m-ar întreba cineva cu ce se aseamănă inteligența, aș spune clar: analizează-ți conștiința și vei înțelege.
