Bătaia unei inimi
Îl privesc zi de zi...cum se zbate mereu în încercările care nu-i dau pace.Mereu se afundă în trecut şi nu poate vedea speranţa din viitor.Călătoria înseamnă să mergi înainte,nu înapoi.
Arată ca o persoană indiferentă,dar când deschide gură simţi câtă durere ascunde...Trecutul mereu este şi prezent şi viitor...mereu apare sub diferite înfăţişări.Ce uşor este să auzi "Mi-e dor de tine!" şi ce greu este să spui când iubeşti.Poate că suntem obişnuiţi să auzim zi de zi asta...dar când vezi o persoană suferind e atât de uşor să acceptăm?Mereu ele ne trezesc la realitate şi ne face să realizăm mai devreme sau mai târziu că dacă nu apreciem ceea ce avem,vom suferi fiecare în parte.Orice fată aşteaptă "prinţul pe cal alb",iar băieţii "prinţesa visurilor",dar viaţa nu-i aşa.Ne naştem pentru că avem un rost în lumea asta,pentru că trebuie să fim perechea unei persoane.Dorim mereu tot mai mult...pentru ce?Pentru că asta e nevoia noastră.Dorim să fim iubiţi tot mai mult,dar în general nu suntem de către persoana care am vrea noi...asta pentru că nu e ea,nu este perechea...nu trebuie să mai tânguim după o iubire ce nu pare aş avea rostul.Motivul dragostei este faptul că inima mereu cere.Rolul ei este să bată după un suflet,să iubească şi să sufere.
În viaţă...inima bate pentru trup,pentru a reda o nouă viaţă născută din iubire,unde sufletul se împarte şi prinde viaţă;atunci ea va înceta să mai bată pentru că s-a născut altul.
Arată ca o persoană indiferentă,dar când deschide gură simţi câtă durere ascunde...Trecutul mereu este şi prezent şi viitor...mereu apare sub diferite înfăţişări.Ce uşor este să auzi "Mi-e dor de tine!" şi ce greu este să spui când iubeşti.Poate că suntem obişnuiţi să auzim zi de zi asta...dar când vezi o persoană suferind e atât de uşor să acceptăm?Mereu ele ne trezesc la realitate şi ne face să realizăm mai devreme sau mai târziu că dacă nu apreciem ceea ce avem,vom suferi fiecare în parte.Orice fată aşteaptă "prinţul pe cal alb",iar băieţii "prinţesa visurilor",dar viaţa nu-i aşa.Ne naştem pentru că avem un rost în lumea asta,pentru că trebuie să fim perechea unei persoane.Dorim mereu tot mai mult...pentru ce?Pentru că asta e nevoia noastră.Dorim să fim iubiţi tot mai mult,dar în general nu suntem de către persoana care am vrea noi...asta pentru că nu e ea,nu este perechea...nu trebuie să mai tânguim după o iubire ce nu pare aş avea rostul.Motivul dragostei este faptul că inima mereu cere.Rolul ei este să bată după un suflet,să iubească şi să sufere.
În viaţă...inima bate pentru trup,pentru a reda o nouă viaţă născută din iubire,unde sufletul se împarte şi prinde viaţă;atunci ea va înceta să mai bată pentru că s-a născut altul.
No comments:
Post a Comment