7/24/2014

Dezrobirea telurică

Dezrobirea telurică

 Mă confrunt cu intoleranța absciselor lumii renegate de adevărul necurmat încă de fragilitatea destrămării.Neantul abrupt se străpunge fără a ține cont de pierderea ecourilor refugiate în abisul rebel al chipurilor intacte.
 Mă reîntorc cu o privire ageră ațintită asupra unei întâmplări retracte de ambiguitatea depărtării.Să fie un surâs ironic sau un presentiment de previziune?
Încerc să capăt logica apariției lăuntrică prin trăirea onirică,fără a-i vedea asemănarea.  Revoc prin concepția mea cunoaşterea,dorința de înțelegere.Figura demonică se armonizează prin umbră, căpătându-şi propria transfigurare, nuanța omenească.Privesc conturul apăsător cu inocență,întinzând un deget ca să-l cuprind.  Fiorul trezeşte teamă,curiozitate. Ce eşti tu? Destinul se raportează după coordonare în acest plan al incapacității de reculegere.Coexist cu senzația,cu freamătul raportului scopului pe care-ncerc să-l descifrez. E completarea, evadare, rațiune, redundanță.
 Mă priveşte lung,ignorându-mă în acelaşi timp...e o enigmă. Încerc să mă aproprii de necunoscut, intrând într-o sferă a purificării, totul e intens. Stă nemişcat, privindu-mă parcă în gol. E o iluzie, percepție?
 Expresia pe care o eman e o etichetă adagio; mă cutremur. E copia fidelă a existenței mele, dar în alt plan.Nu spun şi nu cred nimic; e jumătatea raționamentului meu. Ochii sunt vii, dar aparența lui materială e moartă. De ce exişti? Devine o teamă sfâşietoare. 
 Fizionomia spiritului caută răspunsuri în propria condiție, ajungând la cele mai nobile trăiri. Voința de a gândi liber se rezumă la căutarea imposibilității. Totul e o substanță? Dar tu nu eşti...care-i scopul răsfrângerii în intoleranță...îndoiala? Tu nu eşti o identitate individuală şi nu poți conceptualiza această afirmație. Zâmbesc pentru că am înțeles existența ta împletită cu a mea. Îți ating mâna şi mă concep într-un final. Figura ta rămâne vie în adevărul ilustrat al capacității mele de percepție. Tu eşti impulsul de a mă cufunda în neant.
Nu ştiu care nivel de perfecțiune intelectuală va fi atins, însă un lucru e cert; ruina sa va fi completă.

No comments:

Post a Comment